Ask at the forum if you have an Ancient or Modern Greek query!

expurgo

From LSJ
Revision as of 16:55, 27 February 2019 by Spiros (talk | contribs) (2)

Quibus enim nihil est in ipsis opis ad bene beateque vivendum → Every age is burdensome to those who have no means of living well and happily

Cicero, de Senectute

Latin > English (Lewis & Short)

ex-purgo: āvi, ātum, 1, v. a.,
I to purge, cleanse, purify (class.).
I Lit.: dolabella quicquid emortuum est (trunci aut vitis), Col. 4, 24, 5: capisterio quicquid exteretur, id. 2, 9, 1: lepras, psoras, lichenas, lentigines, Plin. 23, 7, 64, § 126.—Poet.: quae poterunt umquam satis expurgare (me) cicutae? i. e. to cure of poetic ecstasy, * Hor. Ep. 2, 2, 53: vetus fermentum, remove by cleansing, Vulg. 1 Cor. 5, 7.—
   B Trop.: expurgandus est sermo, * Cic. Brut. 74, 258.—
II In partic., to clear from censure, to exculpate, vindicate, justify, excuse: me expurgare tibi volo, Plaut. Capt. 3, 4, 87; id. Mil. 2, 6, 17: sine me expurgem, Ter. And. 5, 3, 29; id. Hec. 5, 1, 16: non facile est expurgatu, id. ib. 2, 3, 4: sese parum expurgat, fails to vindicate, Sall. J. 69, 4: requirens objecta et expurgaturum asseverans, Tac. A. 16, 24: fidem consiliumque publicum, Gell. 7, 3, 5.—Hence, P. a.: expurgātus, a, um, pure, clear; comp.: mens, Rufin. Orig. de Princ. 1, 1, 7.

Latin > French (Gaffiot 2016)

expūrgō,¹³ āvī, ātum, āre, tr.,
1 nettoyer, émonder, retrancher, enlever : Col. Rust. 4, 24, 5 ; Plin. 23, 126 || [fig.] corriger : expurgandus est sermo Cic. Br. 259, il faut châtier le style
2 [fig.] purger : Hor. Ep. 2, 2, 53
3 disculper, justifier : Ter. Andr. 900 ; Hec. 277 ; Sall. J. 79, 4 ; Tac. Ann. 16, 24.

Latin > German (Georges)

ex-pūrgo, āvī, ātum, āre, ausputzen, reinigen, säubern, I) eig.: A) im allg.: quidquid (spicarum) exteretur scaphisterio exp., Col.: sordida ulcera, Plin. – poet., quae poterunt umquam satis expurgare (me) cicutae? mich (von der Dichterglut) heilen, Hor. ep. 2, 2, 53. – B) prägn., ausputzen = reinigend entfernen, dolabellā exp. quidquid emortuum est, Col.: lepras, psoras, Plin. – II) übtr.: A) im allg.: expurgandus est sermo, Cic. Brut. 258. – B) insbes., entschuldigend reinigen, rechtfertigen, entschuldigen, se, Plaut.: se alci, Plaut.: expurgaturum (obiecta) asseverans, Tac.: consilium publicum, Gell.: dissimulandi causā aut sui expurgandi, sich vom Verdachte zu reinigen, Sall. – / Eine gedehnte Form expurigo von Ritschl im Plautus eingeführt, s. Plaut. capt. 620 (616 Br.); mil. 497 u. 517. Vgl. Ritschl opusc. 2, 431.

Latin > English

expurgo expurgare, expurgavi, expurgatus V :: cleanse, purify; exculpate